Am invatat

,, Am invatat ca nu poti face pe cineva sa iubeasca, tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie, altora s-ar putea sa nu le pese. Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere, si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi. Am invatat ca nu conteaza Ce ai in viata ci pe cine ai. ''

MONOLOGUL LUI DUMNEZEU



" M-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata.
Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte, multumindu-mi
pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru
cele ce urma sa le faci astazi. Am observat ca erai mult prea preocupat
ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la seviciu.
Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui : Buna dimineata!
Dar erai mult prea ocupat. Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi,
Am surprins pentru tine cerul cu culori si cant de pasarele.
Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea.
Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am steptat.
Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici atunci
sa-Mi spui doua vorbe.
Cand te intorceai de la munca, ti-Am vazut oboseala si stresul
si ti-am trimis o ploaie marunta care sa-ti alunge stresul acumulat.
Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de Mine.
In schimb, suparat , M-ai injurat. Doream atat de mult sa-Mi vorbesti.
Oricum ziua era, inca, lunga Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai
programul preferat, Eu am asteptat. Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte
de Mine.
Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti
odihni, dar nu te-am lasat in bezna.. Am lasat veghetori pentru tine o multime
de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat… Dar nu conteaza!
Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine. Am mai multa
rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata. Vreau sa ti-o arat, pentru ca
si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau. Te iubesc atat de
mult incat te voi rabda. Acum esti pe punctul de a te trezi din nou. Nu-Mi
ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi Imi vei acorda putin
timp din timpul tau.

Iti urez o zi buna!

Al tau Tata,


Dumnezeu. "

Tu Esti lumina mea!


Tu esti lumina care ma lumineaza
dimineata,
Tu esti raza de iubire care
a patruns in sufletul
meu,
Tu esti dragostea care ma
inconjoara, zi de zi,
Tu esti samanta cazuta
in inima.
Tu ai fost,
esti si vei fi mereu
Tatal meu!

Eram cazut!




Eram cazut,
Eram trist si apasat,
dar

Atunci am aflat ca in lume e pacat.
Am venit atunci la El,
plangand,
sufletul
El mi-a spalat de pacat
El m-a iertat
si de-atunci viata mea
s-a schimbat!



Cine sunt Eu ?



Ce vrei tu sa te faci cand o sa fii mare?". E acea intrebare care umple parintii de mandrie cand odrasla raspunde "Doctor"si de groaza impletita cu rusine cand cel mic ingaima plin de importanta: "Taxator" (noroc c-a disparut profesia!).
E acea intrebare care iti bantuie noptile adolescentei cand mai mult iti arde sa visezi decat sa te "faci" ceva. Simti ca ai puterea sa inversezi formele de relief, numai o parghie sa ti se dea...

Eu visam sa ma fac scriitoare. Ai mei mi-au spus ca imaginatia, in orice cantitati, nu se accepta la alimentara ca moneda de schimb. Si-am deviat gratios de la traseul iluziei la cel al realitatii. Ce-i drept, am ricosat tot in vecinatate...Dar n-au toti bafta mea.

De cele mai multe ori, soarta amesteca tacticoasa zarurile, tie ti se pare ca alegi, 6-5, si te-ai facut...mare. Incui cu grija unui lacatus iscusit cufarul in care-ai inghesuit de-a valma vise, sperante, iluzii de adolescent sturlubatic... termini facultatea, muncesti (adesea in cu totul alt domeniu), te casatoresti, faci copii, platesti rate, te muti intr-un apartament mai mare, iti schimbi masina,...si timpul trece. Vorba aceea: viata e acel lucru care ni se intampla, in timp ce noi suntem ocupati sa facem planuri!

E adevarat: viata are vocatie de carusel! Te prinde-n iuresul ei nebun, te-ameteste mai abitir ca un agent de vanzari bine-instruit, de nu mai stii de unde-ai plecat si unde-ai fi vrut s-ajungi. Si cand ii vine ei bine, te-arunca afara, cazi gramada, si inainte sa apuci sa te feresti din calea leaganelor ce continua sa danseze bezmetic, te loveste necrutatoarea intrebare, deghizata sub forma de bancuta: "Cine sunt eu?".

Nu li se intampla tuturor. Ci doar celor care, la un moment dat in existenta lor, au facut un compromis. Care-a parut mic. Precum achizitionarea unui obiect in rate: dai putin la inceput, dar pe masura ce timpul trece, platesti de trei ori cat ar fi meritat.
Nu-i vorba aici de compromisurile care fac parte din traiul de zi cu zi (cine sa duca gunoiul, unde mergem in concediu, un proiect nesuferit pe care ti l-a trantit seful in brate si tu n-ai avut curajul sa-l refuzi...). Ci de cele care-ti schimba, intr-un fel sau altul, cursul existentei. E precum la testele de tipul: ai raspuns "amic", mergi la intrebarea 4; ai raspuns "bmic", intoarce-te la intrebarea 2! Unele alegeri, pur si simplu se razbuna!

Din punctul asta de vedere, viata e un camatar cu care-i bine sa n-ai de-a face: daca-i lasi gaj visele tale in schimbul unui trai comod dar searbad, care neaga multe din adevaratul "tu", o sa-ti ceara socoteala exact atunci cand ti-o fi lumea mai draga! Iar 'dobanda" perceputa o sa-ti zguduie din temelii toti anii (aparent) tihniti pe care i-ai petrecut fiind vietii dator cu...propria fericire.

Un gand ;)

Tot ce face omul, se spulbera-n vant. Daca acolo nu e Domnul, e doar goana dupa vant.